Bun, hai să vorbim despre unul dintre cele mai frecvente procese chimice din viața de zi cu zi: dizolvarea. De ce zahărul dispare în ceai, dar uleiul plutește deasupra apei? De ce uneori, după ce amestecăm mult, tot rămân cristale pe fund? Răspunsul stă în solubilitate. Să începem!
1. Dizolvarea: Mai Mult Decât un Amestec Simplu
Dizolvarea nu înseamnă doar „amestecare”. Este un proces fizico-chimic în care moleculele sau ionii unei substanțe (solutul) se distribuie uniform printre moleculele altei substanțe (solventul), formând un amestec omogen numit soluție.
Părțile unei soluții:
- Solutul: Substanta care se dizolvă (de obicei în cantitate mai mică). Ex: zahărul, sarea.
- Solventul: Lichidul în care se face dizolvarea (de obicei în cantitate mai mare). Solventul universal este APA.
- Soluția: Produsul final omogen (ex: apa sărată, siropul).
Ce se întâmplă la nivel microscopic? Depinde de tipul de legătură:
- Dizolvarea unui compus ionic (ex: NaCl – sarea) în apă:
- Moleculele polare de apă se orientează cu polul δ- spre ionii Na⁺ și cu polul δ+ spre ionii Cl⁻.
- Această atracție este suficient de puternică pentru a „smulge” ionii din rețeaua cristalină.
- Ionii devin solvatați (înconjurați de molecule de apă) și se dispersează în tot solventul.
- Procesul se numește SOLVATARE (hidratare când solventul e apa). Este un proces EXOTERM (eliberează căldură) pentru multe săruri.
- Dizolvarea unei substanțe moleculare polare (ex: zahăr – C₁₂H₂₂O₁₁) în apă:
- Moleculele de zahăr au grupări -OH polare care formează legături de hidrogen cu moleculele de apă.
- Aceste forțe intermoleculare „înving” atracția dintre moleculele de zahăr.
- Moleculele de zahăr sunt separate și solvatate.
- De ce uleiul (substanță nepolară) NU se dizolvă în apă (polară)?
- Moleculele de apă se atrag puternic între ele prin legături de hidrogen.
- Moleculele nepolare de ulei nu pot forma legături de hidrogen cu apa și perturbă structura puternică a apei.
- Forțele de atracție apă-apă sunt mult mai mari decât forțele apă-ulei, așa că apa „alunge” moleculele de ulei, care se adună împreună. „Asemănător se dizolvă în asemănător” – principiul de bază al solubilității.
2. Solubilitatea: „Cât Poți Încapea?”
Solubilitatea (s) este masa maximă de solut care se poate dizolva într-o cantitate dată de solvent (de obicei 100 g) la o anumită temperatură, pentru a forma o soluție saturată.
- Soluție nesaturată: Se mai poate dizolva solut. (Ex: ceaiul în care tocmai ai amestecat zahăr și tot se dizolvă).
- Soluție saturată: S-a atins limita de solubilitate. Nu se mai poate dizolva solut. Excesul se depune. (Ex: când mai pui zahăr și rămân cristale pe fund).
- Soluție suprasaturată (instabilă): Conține mai mult solut decât solubilitatea permite. Se obține prin procedee speciale (răcire lentă). Este foarte instabilă – o zgârietură mică face tot excesul să cristalizeze brusc!
Factori care Influențează Solubilitatea:
A. NATURA SOLUTULUI ȘI A SOLVENTULUI
- „Asemănător se dizolvă în asemănător” (regula de aur):
- Substanțe polare (săruri, zaharuri, alcool) se dizolvă în solvenți polari (apă, alcool).
- Substanțe nepolare (grăsimi, ulei, iod) se dizolvă în solvenți nepolari (benzină, tetraclorură de carbon, acetona).
B. TEMPERATURA
- Pentru solide în lichide (ex: zahăr în apă): Solubilitatea crește cu temperatura. Apa fierbinte poate dizolva mult mai mult zahăr decât apa rece. (Grafic: curbă crescătoare).
- Pentru gaze în lichide (ex: CO₂ în apă): Solubilitatea SCADE cu temperatura. Apa rece ține mai mult oxigen dizolvat pentru pești decât apa caldă. De aceea băuturile carbogazoase „se descarcă” mai repede la cald. (Grafic: curbă descrescătoare).
C. PRESIUNEA (importantă pentru GAZE!)
- Legea lui Henry: Solubilitatea unui gaz într-un lichid este direct proporțională cu presiunea parțială a acelui gaz deasupra lichidului.
- Exemplu perfect: Sifonul / Coca-Cola.
- În fabrică, CO₂-ul este dizolvat sub presiune mare. Se închide ambalajul.
- Când deschizi sticla, presiunea scade brusc → solubilitatea CO₂ scade → gazul iese din soluție sub formă de bule (efervescență).
3. Concentrația unei Soluții: Cum Exprimăm „Cât e de Concentrată”?
Pentru Bac, trebuie să cunoști două modalități principale:
A. Concentrația procentuală de masă (c%)
- Arată câte grame de solut sunt în 100 g de soluție.
- Formula CHEIE:
c% = (masa_solut / masa_solutie) * 100masa_solutie = masa_solut + masa_solvent
- Exemplu: O soluție de NaCl 20% înseamnă că în 100 g de soluție (apă sărată) sunt 20 g sare și 80 g apă.
B. Concentrația molară (Molaritatea – Cₘ)
- Arată câți moli de solut sunt în 1 litru de soluție.
- Formula CHEIE:
Cₘ = n_solut (mol) / V_solutie (L)- Știind că
n = m/M, putem scrie:Cₘ = m_solut / (M_solut * V_solutie)
- Știind că
- Exemplu: O soluție de H₂SO₄ 2 M înseamnă că în 1 L de soluție sunt 2 moli de acid sulfuric.
De ce e importantă diferența?
- c% e practică pentru prepararea soluțiilor în bucătărie sau industrie (cântărești).
- Cₘ e esențială pentru calcule stoichiometrice în reacții chimice, pentru că lucrezi direct cu moli.
4. Cum Se Rezolvă Probleme la BAC?
Tip 1: Calcul concentrației după dizolvare
- Se dizolvă 30 g de zahăr în 170 g apă. Ce concentrație procentuală are soluția?
masa_solutie = 30g + 170g = 200gc% = (30g / 200g) * 100 = 15%
Tip 2: Diluția (Reducerea concentrației prin adăugare de solvent)
- Formula cheie de diluție:
Cₘ1 * V1 = Cₘ2 * V2- Cₘ1, V1 = concentrația și volumul inițiale (soluția concentrată)
- Cₘ2, V2 = concentrația și volumul finale (soluția diluată)
- Numărul de moli de solut rămâne același!
- Ce volum de soluție de HCl 12 M este necesar pentru a prepara 500 mL soluție 0.5 M?
12 M * V1 = 0.5 M * 0.5 LV1 = (0.5 * 0.5) / 12 ≈ 0.0208 L = **20.8 mL**(se ia cu pipeta din soluția concentrată și se completează cu apă până la 500 mL).
Tip 3: Influența factorilor asupra solubilității
- Explică de ce peștii din apele calde au nevoie de mai mult oxigen din aer.
- Răspuns: La T↑, solubilitatea O₂ în apă ↓, deci concentrația de O₂ dizolvat în apă este mai mică. Peștii „se sufocă” mai ușor și au nevoie de oxigen suplimentar.
Concluzie: De la Ceai la Sânge
Procesul de dizolvare și conceptul de solubilitate nu sunt doar capitolul 5 din manual. Sunt fundamentale pentru existența vieții și pentru tehnologie.
- În organismul tău: Sângele este o soluție complexă care transportă oxigen, glucoză, săruri minerale și hormoni dizolvați. Rinichii folosesc diferențe de solubilitate pentru a filtra și elimina substanțele în exces.
- În medicină: Majoritatea medicamentelor sunt administrate sub formă de soluții (siropuri, perfuzii) pentru o absorbție controlată.
- În industrie și casă: De la prepararea băuturilor, la vopsirea țesăturilor, la funcționarea bateriilor auto, totul se bazează pe dizolvarea unor substanțe în altele.
La Bacalaureat, stăpânind aceste concepte, vei putea:
- Calcula concentrațiile oricăror soluții preparate.
- Prezice și explica cum se modifică solubilitatea cu temperatura și presiunea.
- Înțelege procese biologice esențiale (respirația, nutriția).
Așadar, data viitoare când amesteci zahărul în ceai, gândește-te la dansul molecular al legăturilor de hidrogen care se refac și se rup, iar când deschizi un sifon, amintește-ți de Legea lui Henry în acțiune. Chimia nu e doar în laborator – e în paharul din mâna ta.
Leave a Reply