Bun, hai să vorbim despre ce se întâmplă când începi să legi două gânduri și să tragi o a treia. Asta e raționamentul. Nu e doar o opinie, e un proces. E mecanicul care spune: “Motorul face zgomot ăsta pentru că distribuția e uzată, deci trebuie schimbată.” Sau prietenul care îți spune: “A plouat toată noaptea, și geamul era deschis, prin urmare podeaua e udă.”
Raționamentul e fundamentul oricărui argument serios. Dacă propoziția e o afirmație statică, raționamentul e mișcarea dintre afirmații.
1. Ce e un Raționament? Un “Deci…” Organizat
Definiția simplă: Un raționament este un proces mental (și verbal) în care din una sau mai multe propoziții acceptate ca adevărate (premise) se derivă o altă propoziție (concluzie).
Analogia perfectă:
- O rețetă de gătit. Premisele sunt ingredientele pe care le ai și pașii rețetei. Concluzia este felul de mâncare gata. Dacă ingredientele sunt bune și urmezi pașii corecți, rezultatul va fi bun.
- Un traseu pe GPS. Premisa 1: Ești în Punctul A. Premisa 2: Vrei să ajungi în Punctul B. Legătura logică (raționamentul/algoritmul) este ruta calculată. Concluzia este: “Prin urmare, mergi drept 2km, apoi la stânga…”
Structura de bază a ORICĂRUI raționament:
[ PREMISA 1 ] (Fapt, motiv, idee de plecare)
[ PREMISA 2 ] (Alt fapt, alt motiv)
[ LEGĂTURA LOGICĂ ] (Cum anume din 1 și 2 reiese 3?)
-------------------------------
[ CONCLUZIE ] (Ideea nouă, punctul de sosire)2. Piesele Motorului: Premise, Concluzie, Legătură
A. PREMISELE (Punctele de Plecare)
Sunt propozițiile pe care le considerăm adevărate și pe care ne bazăm pentru a trage concluzia. Sunt justificările sau datele de intrare.
- Cum le recunoști: Sunt adesea marcate de cuvinte ca: deoarece, întrucât, pentru că, dat fiind că, din moment ce, din cauză că.
- Rolul lor: Sunt fundamentul. Dacă premisele sunt false sau nestabile, întregul raționament se duce de râpă, chiar dacă procesul logic e corect (e o concluzie validă, dar nesolidă).
- Exemplu: “Pentru că a plouat toată noaptea (Premisa 1), și pentru că am lăsat geamul deschis (Premisa 2), …”
Regula de aur a premisei: O premisă este o propoziție declarativă cu o valoare de adevăr. Nu poate fi o întrebare sau o poruncă.
B. CONCLUZIA (Punctul de Sosire)
Este propoziția nouă pe care încerci s-o demonstrezi sau s-o susții pe baza premiselor. Este ideea principală pe care vrei s-o accepte celălalt.
- Cum o recunoști: Este adesea marcată de cuvinte ca: prin urmare, așadar, deci, rezultă că, consecința este că, de aceea.
- Rolul ei: Este scopul raționamentului. Totul se construiește pentru a ajunge la ea.
- Exemplu: “… așadar, podeaua din dormitor este udă (Concluzia).”
C. LEGĂTURA LOGICĂ (Motorul Invisibil)
Este modul în care premisele susțin concluzia. Este regula, principiul sau inferența care face ca din acele premise specifice să rezulte acea concluzie. Este cel mai important și cel mai greu de văzut element.
- Cum o recunoști: Nu e marcată de un cuvânt anume. Ea este înțelegerea că există o relație de susținere între premise și concluzie.
- Rolul ei: Este validitatea raționamentului. Un raționament este VALID dacă legătura logică este corectă – adică dacă premisele sunt adevărate, atunci concluzia este în mod necesar adevărată.
- Exemplu: Legătura logică din exemplul nostru este un principiu cauzal și de acțiune: Dacă plouă într-un spațiu deschis, apa pătrunde și udează. Această legătură neface să credem că din “plouă” + “geam deschis” rezultă “podea udă”.
3. Exemplu Disectat: “Argumentul de la Cafea”
“Trebuie să mergem la cafeneaua cea nouă. Pentru că Maria a spus că cafeaua lor este excelentă (Premisa 1), și recenziile de pe internet sunt impecabile (Premisa 2). Prin urmare, este o alegere sigură (Concluzia).”
Analiză:
- Premisa 1: Maria (o sursă de încredere) a făcut o afirmație pozitivă.
- Premisa 2: Sursa impersonală (internetul) confirmă.
- Legătura Logică (IMPLICITĂ): Dacă o sursă de încredere și o sursă impersonală concordă în evaluarea unui serviciu, atunci este probabil ca serviciul să fie bun. (Aceasta e o inducție – generalizare din mai multe cazuri, nu o garanție absolută).
- Concluzia: Decizia de a merge acolo e justificată.
Putem vedea problema? Legătura logică nu este o garanție certă (ca în matematica). Este o inferență probabilistică. Cafeaua ar putea fi groaznică pentru gustul tău, deși alții o laudă. Raționamentul este plauzibil, dar nu demonstrativ.
4. Ce face un Raționament BUN? Două Tipuri de Corectitudine
Pentru a evalua un raționament, verificăm DOUĂ lucruri independente:
1. VALIDITATEA (Corectitudinea FORMALĂ)
- Întrebarea: Dacă premisele ar fi adevărate, concluzia ar fi în mod necesar adevărată?
- Se referă la LEGĂTURA LOGICĂ. Este structura corectă?
- Exemplu Valid (silogism clasic):
- Toți oamenii sunt muritori. (Premisă)
- Socrate este om. (Premisă)
- Deci, Socrate este muritor. (Concluzie)
Aici, legătura logică este perfectă. Dacă 1 și 2 sunt adevărate, 3 nu poate fi falsă.
2. SOLIDITATEA (Corectitudinea MATERIALĂ)
- Întrebarea: Raționamentul este nu doar VALID, dar are și premise ADEVĂRATE?
- Se referă atât la LEGĂTURĂ, cât și la CONȚINUT. Un raționament solid este valid și are premise adevărate.
- Exemplu Nesolid:
- Toți oamenii au pene. (Premisă FALSĂ)
- Socrate este om. (Premisă Adevărată)
- Deci, Socrate are pene. (Concluzie FALSĂ, deși raționamentul este valid!)
Structura e corectă (e același model ca mai sus), dar pornește de la o premisă falsă.
AHA moment: Un raționament poate fi VALID dar NESOLID (ca cel cu pene). Dar NU poate fi SOLID și INVALID. Soliditatea include validitatea.
5. Exercițiu: Găsește Piesele
Identifică Premisele, Legătura Logică (spune ce tip de legătură pare a fi) și Concluzia în:
“Nu ar trebui să conduci acum. Ești obosit și ai băut două beri. Știm că oboseala și alcoolul diminuează reflexele. Așadar, șansele de a face un accident cresc semnificativ.”
Răspuns:
- Premisa 1: Ești obosit.
- Premisa 2: Ai băut două beri.
- Premisa 3 (premisă generală, lege): Oboseala și alcoolul diminuează reflexele (creșterea riscului de accident).
- Legătura Logică: Raționament cauzal/practic: aplicarea unor condiții generale (premisa 3) la un caz particular (premisele 1&2) pentru a anticipa un rezultat.
- Concluzia: Nu ar trebui să conduci (pentru că șansele de accident cresc).
DE CE E ESENȚIAL SĂ DECONSTRUI RAȚIONAMENTE?
Pentru că în lume există două feluri de oameni:
- Cei care îți vând concluzii (“Cumpără acest produs! Votează-l pe acesta! Crede asta!”)
- Cei care îți arată raționamentul (“Iată de ce cred că ar trebui să faci asta, pe baza acestor lucruri pe care (sper) le acceptăm amândoi.”)
Ca gânditor critic, trebuie să treci din categoria 1 în categoria 2. Iar primul pas este să înveți să identifici în orice argument:
- Ce încearcă să-mi vândă? (Concluzia)
- Cu ce motive încearcă să mi-o vândă? (Premisele)
- Legătura dintre motive și concluzie are sens? Dacă accept motivele, sunt forțat să accept și concluzia, sau doar sunt invitat să o accept? (Validitatea Legăturii Logice)
Data viitoare când auzi o concluzie, întreabă: “De ce?” Răspunsul la “De ce?” sunt premisele. Apoi întreabă: “Cum anume din acel ‘De ce’ reiese ‘Deci’?” Răspunsul la asta este esența logicii.
Leave a Reply