Bun, hai să vorbim despre cele mai importante acte ale țării noastre pe care nimeni nu le citește. Constituțiile. Ele sunt ca și cartea de instrucțiuni a unei țări. Și cum noi, românii, suntem celebri că nu citim instrucțiunile, așa e și cu ele. Dar povestea lor e fascinantă: o oglindă a puterii, a speranțelor și a compromisurilor noastre.
1. Începutul Stingher: Regulamentele Organice (1831-1832) – “Constituția” Impusă
Gândește-te la asta ca la prima bicicletă, dar cu roțile de tren și împinsă de vecinul cel mare.
- Context: După Războiul Ruso-Turc, Imperiul Rus ocupă Principatele Române. Țarul vrea ordine. Nu e vorba de libertate, ci de control.
- Ce erau de fapt? Regulamente administrative, nu constituții adevărate. Le-a scris un conte rus, Pavel Kiseleff.
- Conținut cheie:
- Întăreau stăpânirea boierească și iobăgia! Da, așa-numita noastră “primă constituție” consfințea sclavia.
- Creau o Adunare Obștească dominată de marii boieri.
- Regulau taxele, agricultura, poliția.
- De ce o menționăm? Pentru că a pus bazele unei administrații moderne (pe hârtie) și a fost primul pas către un stat organizat, deși sub control străin.
- Analogie: E ca și cum ai primi de la părinți un “Regulament de Utilizare a Camerei Tale” care îți spune când să dormi, ce să mănânci și îți ia 90% din bancheta de buzunar. Nu e libertate, e disciplinare.
2. Prima Încercare Adevărată: Statutul Dezvoltător al Prințului Cuza (1864)
După Unirea Principatelor (1859), Alexandru Ioan Cuza dă o lovitură de stat și impune acest statut.
- Conținut revoluționar: DESFIINȚEA IOBĂGIA. Asta a schimbat tot. A dat pământ țăranilor.
- Creă o structură modernă: Putere legislativă (Adunarea Legislativă), putere executivă (Prințul), sistem electoral (mult mai larg).
- Semnificație: A fost primul act care a transformat România modernă, trecând de la o societate feudală la una cu potențial democratizare. Dar tot era dat de sus, de prinț.
3. Constituția de Vârf: Prima Constituție Modernă (1866) – Copiată de la Belgia
Cuza e detronat. Noii conducători aduc un prinț străin (Carol de Hohenzollern) și îi fac un cadou de bun venit: o constituție nouă, ultra-modernă.
- Modelul: 99% copiată de la cea belgiană din 1831. Era cea mai liberală din Europa la vremea respectivă.
- Principii FONDATOARE pe care le avem și azi:
- Monarhie constituțională (puterea împărțită între rege și parlament).
- Separarea puterilor în stat (legislativă, executivă, judecătorească).
- Drepturi și libertăți cetățenești (libertatea presei, de asociere, de conștiință, INVIOLABILITATEA DOMICILIULUI).
- Sufragiu cenzitar (votul nu era pentru toți, ci doar pentru cei cu avere și educație).
- Durată record: A ținut 57 de ani! A fost baza României moderne, a României Mari.
- Aspect penibil: Articolul 7: “Numai străinii de religie creștină pot dobândi cetățenie română.” Adică evreii erau excluși în mod constituțional. Era liberală, dar naționalistă etnic.
- Analogia: Ai cumpărat primul iPhone, l-ai copiat de la altul, merge fantastic, dar ai blocat anumite numere să nu poată suna. E modern, dar cu o ticăloșenie în el.
4. Constituția “Eroică”: Constituția din 1923 – Epoca de Aur a Liberalismului
După Marea Unire (1918), era nevoie de o nouă constituție care să unească toate noile teritorii și populații.
- Principii majore:
- Recunoașterea drepturilor minorităților (un progres imens).
- Confirmarea reformei agrare (împărțirea mariilor moșii).
- Extinderea drepturilor cetățenești.
- Regim politic parlamentar puternic (regele avea puteri limitate).
- Era constituția celei mai liberale și democratice perioadi din istoria României interbelice. A fost o constituție matură, pentru un stat matur.
- Problemă: Realitatea politică (corupție, instabilitate, apariția mișcărilor extremiste) a subminat-o. Legea era bună, dar practica era rea.
5. Constituția “Dictaturii Regale”: Constituția lui Carol al II-lea (1938)
Regele Carol al II-lea, pentru a-zi consolida puterea și a opri fascismul Gărzii de Fier, dă o lovitură de stat și dă o constituție nouă.
- Esența: Monarhie autoritară. Regele concentra toate puterile.
- Scoate mult din puterea parlamentului și a partidelor.
- Scop declarat: A salva țara de haos. Rezultat real: A slăbit democrația și a pregătit terenul pentru o dictatură și mai dură (Antonescu).
6. Constituția “Mai Nu Știu Ce Să Mai Inventez”: Constituția Cominternei (1948) și cea a “Perioadei de Aur” (1965)
- 1948: Primă constituție comunistă. Copie a Constituției Sovietice din 1936 (Stalinistă). Declara “dictatura proletariatului”, naționalizări, partid unic. Era o farsă – drepturile erau pe hârtie, în realitate era teroare.
- 1952: O versiune revizuită, tot sovietică.
- 1965: CONSTITUTIA lui CEAUȘESCU.
- Se schimbă denumirea în Republica Socialistă România.
- Declara că “societatea socialistă” e construită. În realitate, devenea tot mai autoritară.
- Introducea rolul conducător al Partidului Comunist Român în mod oficial, consfințind dictatura.
- A ținut până în 1989, fiind o mască juridică pentru un regim personal, paranoid.
7. CONSTITUTIA NOASTRĂ: Constituția din 1991 (Revizuită în 2003) – Cartea de Baza a Democrației
După Revoluție, România a avut nevoie de un nou început. A fost adoptată prin referendum.
Principii FUNDAMENTALE pe care stă țara acum:
- Stat de Drept: Toți sunt egali în fața legii, și statul însuși este legat de lege.
- Democrație: Suveranitatea aparține poporului, care o exercită prin reprezentanți și prin referendum.
- Republică Semi-prezidențială: Puterea executivă e împărțită între Președinte (ales direct) și Guvern (numit de parlament). Asta creează toate certurile Președinte-Guvern pe care le vedem.
- Separarea puterilor clară: Parlament (legislativ), Guvern (executiv), Judecători (judecătorească).
- Catalogul imens de drepturi și libertăți: Dreptul la viață, la integritate, libertatea de exprimare, de religie, dreptul la proprietate privată (revenit după comunism!), la muncă, la asistență medicală, la un mediu sănătos.
- Economia de piață, liberă concurență: Opusul total al economiei planificate comuniste.
REVIZUIREA CRUCIALĂ din 2003 (tot prin referendum):
- Scopul principal: Pregătirea aderării la NATO și UE. Trebuia să ne aliniem legislația.
- Schimbări majore:
- Întărirea protecției proprietății private – statul nu poate expropria decât în cazuri strict definite.
- Extinderea mandatului președintelui de la 4 la 5 ani.
- Interzicerea oficială a pedepsei cu moartea.
- Dreptul cetățenilor de a aborda Curtea Constituțională.
De Ce Contează? Analogia Finală.
Constituția e ca un manual de instrucțiuni pentru o mașină foarte complexă: STATUL ROMÂN.
- Ea spune cine e șoferul (Președintele), cine sunt mecanicii (Guvernul), cine face regulile de trafic (Parlamentul) și cine e poliția rutieră care aplică regulile (Instanțele).
- Ea spune ce drepturi ai tu, ca pasager/călător în mașina asta (să te oprești unde vrei, să schimbi postul de radio, să te duci unde vrei).
- Când cineva – șoferul, un mecanic, un alt pasager – încalcă regulile, CONSTITUTIA e cartea la care te poți uita și să zici: “STAI, AȘA NU!”
E cartea care te protejează de abuzul puterii. Când zici “e anticonstituțional” înseamnă că cineva vrea să îți ia o libertate fundamentală.
Așa că data viitoare când auzi despre Curtea Constituțională sau că ceva lege e neconstituțională, să știi: se discută despre regulile de bază ale jocului nostru democratic. Poate că nu o citești, dar ea lucrează non-stop în spate să asigure că, în ciuda tuturor problemelor, mai rămânem cu niște drepturi sacre pe care nimeni nu ți le poate lua. Mai ales statul.
Leave a Reply