Bun, hai să vorbim despre cel mai revoluționar și mai scurt domn al României moderne. Alexandru Ioan Cuza (1861-1866). După Unire, aveam o țară, dar era o țară cu legi vechi, cu boieri stăpâni, cu țărani legați de pământ, și fără școli. Cuza a venit ca un bulldozer istoric: a vrut să modernizeze totul, de sus până jos, și rapid. Și a reușit. Dar i-a costat tronul.
1. Contextul: Ce Moștenea Cuza? O Țară Unită, Dar Feudală
După Unirea din 1859, Cuza conducea un stat cu două nume (Principatele Unite), dar cu:
- Două seturi de legi, două armate, două administrații.
- O societate feudală: boierii dețineau pământuri uriașe, țăranii (marea majoritate) erau clăcași sau iobagi – lucrau pe pământul boieresc în schimbul folosinței unei bucăți de pământ. Erau legați de stăpân, aproape sclavi.
- O economie de subzistență, fără industrie adevărată.
- O populație majoritar analfabetă.
Cuza a înțeles că unirea pe hârtie e inutilă dacă nu schimbi structurile sociale și economice. A decis să dea trei lovituri de ciocan care să transforme România.
2. Lovitura 1: REFORMA AGRARĂ din 1864 – Bomba Socială Care a Zdrobit Feudalismul
Aceasta a fost cea mai importantă, cea mai revoluționară și cea mai controversată reformă.
- Ce a făcut? A desființat claca și iobăgia prin lege. A spart mariile moșii boierești.
- Cum a funcționat?
- Statul a expropriat pământul de la marii proprietari (boieri).
- A împroprietărit peste 500.000 de familii de țărani (aproximativ 2 milioane de oameni!). Le-a dat loturi de pământ (în medie 4-5 hectare), suficiente pentru trai.
- DAR boierii au primit compensații financiare din partea statului. Țăranii, la rândul lor, trebuiau să plătească statului în rate, timp de 15 ani, pentru pământul primit.
- Efectul IMENS:
- A creat o CLASĂ DE MICI PROPRIETARI ȚĂRANI. Țăranul a devenit proprietar, nu sclav. A fost cea mai mare emancipare socială din istoria românească.
- A distrus puterea economică și socială a vechii boierimi mari. Acum boierul trebuia să-și plătească munca, nu mai avea forță de muncă gratuită.
- A stimulat economia: Țăranul, stăpân pe pământul său, a început să producă mai mult, pentru piață, nu doar pentru subzistență.
- Problema: Loturile erau adesea prea mici și de calitate proastă. Mulți țărani au rămas săraci și s-au îndatorat. Dar principiul a fost schimbat pentru totdeauna: pământul nu mai era doar al boierilor.
3. Lovitura 2: REFORMA ADMINISTRATIVĂ ȘI FISCALĂ – Să Construim un Stat Modern
Cuza a știut că un stat unit are nevoie de o mașinărie modernă.
- Unificarea Administrației: A făcut din cele două principate un singur stat, cu o singură structură. A creat județe moderne (înlocuind vechile ținuturi), cu prefecți numiți de centru.
- Codul Civil (1864): Un act COLOSAL. A înlocuit o grămadă de legi vechi, cutume și regulamente bizantine cu un singur set de legi clare, moderne, inspirat din codul napoleonian. Reglementa proprietatea, contractele, familia. Era esențial pentru o economie de piață.
- Reforma Financiară: A unificat moneda (leul român ca unitate de cont), a înființat Banca Națională a României (în 1880, după el, dar pe baza lui), a încercat să reglementeze taxele. Voia să scoată țara din haosul financiar.
4. Lovitura 3: REFORMA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI din 1864 – „Să Nu Mai Fim Proști!”
- Principiul revoluționar: ȘCOALA PRIMARĂ OBLIGATORIE, GRATUITĂ ȘI LAICĂ. Statul își asuma datoria de a învăța pe toți copiii.
- Secularizarea averilor mănăstirești: A luat pământurile și averile imense ale mănăstirilor (care aparțineau cu precădere mănăstirilor grecești din est) și le-a folosit pentru a finanța sistemul de învățământ public. A fost o măsură dură, dar a asigurat baza materială pentru școli.
- Înființarea primelor universități moderne: Universitatea din Iași (1860) și Universitatea din București (1864). Centre de elită pentru a forma viitoarea clasă de funcționari, ingineri, doctori.
- Semnificație: Școala a devenit fabrica națiunii române. Aici, copiii din toate colțurile învățau aceeași limbă, aceeași istorie, aceeași identitate. A fost cel mai bun instrument pentru consolidarea statului național.
5. De Ce L-au Alungat Pe Cuza? „Monstrul” Coaliției Conservator-Liberale
Cuza făcea reforme geniale, dar le făcea prin decrete, fără acordul parlamentului. A devenit autoritar. A dizolvat Adunarea de două ori când i se opunea.
De ce s-au unit împotriva lui toți?
- Boierimea Conservatoare: Îl ura pentru că le-a luat pământul și puterea (reforma agrară).
- Liberalii (care îl susținuseră): Îl urau pentru că devenise dictator, că guverna fără parlament, că așternea pe lângă el oameni noi, nu pe ei. Nu voiau democrație adevărată? Nu, voiau ei la putere.
- Biserica: Îl ura pentru secularizarea averilor mănăstirești.
- Marile Puteri: Se temeau de un domnitor prea puternic și prea independent.
Noaptea de 11 februarie 1866: O alianță ciudată între conservatori și liberali (monstruoasa coaliție) dă o lovitură de palat. Armata intră în palat, îl trezesc pe Cuza și îl forțează să abdice. A doua zi, este încărcat într-o trăsură și pleacă în exil. Moare în străinătate.
6. Bilanțul: A Câștigat Țara, a Pierdut Tronul
Ce a rămas după Cuza? Practic tot ce contează în statul modern:
- Un stat unitar cu administrație centralizată.
- O clasă de țărani proprietari (chiar dacă săraci) – baza națiunii.
- Un sistem de învățământ public la început de drum.
- Un cadru legal modern (Codul Civil).
- A demonstrat că reformele radicale sunt posibile.
Dar a și lăsat o lecție amărâtă: că în România, cel care schimbă prea mult și prea repede structurile de putere, chiar și în bine, riscă să fie sacrifice de chiar cei care ar trebui să-l sprijine. Elitele românești au vrut modernizare, dar nu au vrut să piardă privilegiile și puterea în acest proces. Au preferat să-l sacrifice pe Cuza și să invite un prinț străin (Carol de Hohenzollern) care să le garanteze stabilitatea și privilegiile, dându-le în schimb o constituție liberală.
În Concluzie:
Alexandru Ioan Cuza a fost primul și ultimul conducător autohton care a încercat să facă din România o țară modernă dintr-o lovitură, de sus. A fost un revoluționar pașnic care a luptat împotriva întregii structuri sociale vechi.
El nu a căzut pentru că reformele lui erau rele. A căzut pentru că au fost prea bune și prea rapide. A atins interesele prea puternice și nu a avut o bază populară organizată să-l apere (țăranii erau mulțumiți, dar neorganizați).
Așa că data viitoare când mergi la o școală publică, când auzi de proprietatea funciară sau când plătești cu lei, să știi că acestea au rădăcini în acei șase ani turbulenți ai lui Cuza Vodă. El a fost omul care a turnat betonul societății românești moderne. Ceilalți au venit și au pus faianța și zugrăveala. Dar fără fundația lui, România ar fi rămas mult mai multă vreme un sat mare divizat și feudal. El a fost săpunul care a spălat o parte din mizeria veacurilor. Și, cum se întâmplă adesea cu săpunul, s-a topit din utilizare.
Leave a Reply