Bun, hai să vorbim despre cum, după al Doilea Război Mondial, România a fost înhățată și băgată într-un sistem care ne controla economia și armata. Nu a fost o alegere. A fost o condiție pentru supraviețuirea regimului comunist instalat de Moscovă. Era ca să fii forțat să intri într-un club unde plătești cotizație mare, primești ordine, și nu poți pleca. Clubul se numea Blocul Sovietic.
1. Contextul: Când Armata Roșie Devine Gazda Permanentă (1944-1947)
- August 1944: România se întoarce împotriva Germaniei. DAR trupele sovietice sunt deja în țară și NU PLEACĂ. Ocupația legală se transformă în prezență permanentă.
- 1945-1947: Sub “ochiul” sovietic, comuniștii români (cu sprijinul Moscovei) preiau treptat toate instituțiile, prin fraudă, intimidare și teroare.
- Proclamarea Republicii Populare Române (1947): Este încheierea oficială a capturării. Acum, statul român e controlat de Partidul Comunist Român, care ia ordine de la Moscova.
Acum, integrarea în bloc e următorul pas logic. URSS-ul voia să standardizeze și să controleze toate țările satelit, ca să fie niște roți dințate perfecte în mașinaria sovietică.
2. Integrarea Economică: CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) – Sau Cum Să-ți Distrugi Economia În Numele Prieteniei
Fondat în 1949 ca răspuns la Planul Marshall american. Scopul declarat: cooperare economică între țările socialiste. Scopul real: Să legi economia sateliților de cea a URSS-ului, făcându-i dependenți.
Cum funcționa CAER?
- SPECIALIZAREA FORȚATĂ: URSS-ul decidea ce produce fiecare țară, pentru eficiență “socialistă”. României i s-a atribuit rolul de:
- GRANARUL BLOCULUI: Să producă cereale pentru toți.
- FURNIZOR DE PETROL ȘI GAZE (din Pucioasa, mai târziu de pe mare).
- PRODUCĂTOR DE MAȘINI SIMPLE (tractoare, camioane) și materii prime.
- NU trebuia să dezvolte o industrie grea de înaltă tehnologie (oțelării enorme, de exemplu), pentru a nu concura cu URSS-ul sau Cehoslovacia.
- COMERȚUL “ÎNCHIS”: Toate țările CAER făceau comerț aproape exclusiv între ele. Nu cu Occidentul. Era un sistem autarhic.
- PREȚURI POLITICE, NU DE PIATȚĂ: Prețurile la care se schimbau bunurile erau fixate politic, de multe ori în defavoarea sateliților. România exporta produse agricole și petrol sub prețul pieței mondiale și importa mașini grele sovietice supraevaluate și de proastă calitate.
- MONEDA DE SCHIMB: RUBLA TRANSFERABILĂ. O monedă de hârtie care nu exista în realitate, doar în conturi. Era un mod de a te ține captiv – nu puteai să-ți schimbi câștigurile în valută reală.
Efectul asupra României:
- **Economia noastră a fost *deformată* pentru a servi sistemului sovietic, nu nevoilor noastre.**
- Am rămas în urmă tehnologic față de Occident, pentru că nu aveam acces la tehnologie modernă și concurență.
- Am poluat masiv construind industrii grele ineficiente (combinatul siderurgic de la Galați, de exemplu).
- Am exportat mâncare în timp ce oamenii aveau foame pentru a îndeplini planurile CAER.
3. Integrarea Militară: Pactul de la Varșovia (1955) – Armată Sub Comandă Străină
Fondat în 1955 ca răspuns la intrarea Germaniei de Vest în NATO. Scopul declarat: apărare mutuală a socialismului. Scopul real: Controlul militar direct al sateliților de către Moscova și menținerea lor în “lagărul socialist”.
Cum funcționa Pactul de la Varșovia?
- COMANDĂ UNITĂ SOVIETICĂ: Comandantul suprem era INTOTDEAUNA un general sovietic. Toate planurile de război, structura trupelor, exercițiile – totul era dictat de Moscova.
- DOCTRINA OFENSIVĂ: Nu era pentru apărare. Era pentru un război ofensiv în Europa împotriva NATO. Trupele românești erau poziționate și pregătite pentru a ataca spre sud, în Balcani, la ordinul Moscovei.
- ARMATA SUB DOMINANȚĂ POLITICĂ: Partidul Comunist Român controla armata prin ofițeri politici, dar marile decizii erau la Moscova.
- INVINOVĂȚIREA ȚĂRILOR MEMBRE: A fost folosit ca instrument de represiune împotriva propriilor membri!
- 1956: INVADAREA UNGARIEI. Trupele Pactului (inclusiv simbolice contingente românești) au zdroit Revoluția Maghiară. A fost un avertisment crud: “Dacă vă abateți, venim noi.”
- 1968: INVADAREA CECOSLOVACIEI. Pentru a înăbuși “Primăvara de la Praga”. AICI ROMÂNIA A FĂCUT EXCEPȚIA!
4. Excepția Românească: Rezistența lui Gheorghiu-Dej și Ceaușescu
Chiar și în acest sistem de control strâns, conducerea românească a încercat să obțină niște spațiu de manevră.
- Retragerea Trupelor Sovietice (1958): Gheorghe Gheorghiu-Dej a negociat cu noroc și istețime plecarea trupelor sovietice de ocupație din România. A fost o victorie majoră și o excepție în bloc. De ce au plecat? Pentru că URSS-ul credea că are control total prin partid și Securitate.
- Poziția față de Cehoslovacia (1968):NICOLAE CEAUȘESCU a condamat PUBLIC și cu tărie invazia sovietică în Cehoslovacia. A ținut un discurs uriaș în Piața Palatului. A fost un act enorm de curaj și de calcul. I-a adus o aură de erou național și de rebel în ochii Occidentului. A fost momentul de vârf al “politicii de independență”.
- Ce a însemnat asta practic? Nu am părăsit Pactul de la Varșovia (ar fi fost prea periculos). Dar am refuzat să participăm la exercițiile militare ofensive ale Pactului și am început să dezvolt o doctrină militară defensivă, națională (“războiul popular total”).
LIMITELE ACESTEI “INDEPENDENȚE”:
- Rămâneam în CAER și în Pactul de la Varșovia (pe hârtie). Era doar o autonomie relativă, nu o ruptură.
- Economia rămânea legată de URSS prin CAER, deși am început să facem și afaceri cu Occidentul.
- În fond, era o rebeliune controlată. URSS-ul a tolerat-o pentru că:
- România nu era o țară-cheie strategic ca Germania de Est sau Polonia.
- Regimul lui Ceaușescu era loial pe plan ideologic (comunist dur) și reprima orice opoziție internă – lucru care convenea Moscovei.
5. Decepția Finală: Blocul se Destramă, Noi Rămânem În Urmă
- Anii ’80: Economia CAER era un dezastru. Tehnologia sovietică era depășită cu decenii. Toți se chinuiau.
- 1985: Mihail Gorbaciov vine la putere în URSS cu perestroika și glasnost. Începe să destrame BLOCUL din interior.
- România lui Ceaușescu: În loc să se reformeze, devine mai izolată, mai paranoidă și mai săracă. Refuză să participe la schimbările din bloc. În timp ce Polonia, Ungaria, Cehoslovacia se eliberează în 1989, noi avem nevoie de o revoluție sângeroasă pentru că dictatura noastră “națională” era mai dură decât unele impuse de Moscova.
Prăbușirea (1989-1991):
- Revoluția Română (decembrie 1989) este ultima.
- 1991: CAER se dizolvă. Sistemul economic forțat se sfârșește.
- 1991: Pactul de la Varșovia se dizolvă oficial. Blocul Răsăritean dispare.
În Concluzie:
Integrarea în blocul sovietic a fost cea mai profundă și dăunătoare dependență străină din istoria modernă a României. Ne-a modelat economia, armata, mentalitatea și a întârziat dezvoltarea cu generații.
- A fost o colonizare economică și militară sub pretextul “prieteniei socialiste”.
- Am fost provincie periferică a unui imperiu care ne-a tratat ca pe o sursă de materii prime și carne de tun.
- Singura noastră “victorie” a fost să câștigăm, prin șiretenie și momente de curaj, niște spațiu de respirație în anii ’60, pe care apoi Ceaușescu l-a folosit să construiască o dictatură personală și mai orbilă.
Moștenirea cea mai dureroasă nu sunt doar fabricile dărăpănate. Este mentalitatea de bloc: gândirea ierarhică, neîncrederea în inițiativă privată, ideea că statul (tatăl) trebuie să aibă grijă de tine și să-ți spună ce să faci. Este opusul total al spiritului antreprenorial și democratic.
Așa că data viitoare când auzi “pe vremea comunismului se producea”, să știi că se producea prost, scump și poluant, pentru a îndeplini un plan absurd făcut la Moscova sau București, care ne-a lăsat în urmă cu 50 de ani. Iar drumul spre NATO și UE a fost tocmai drumul de scapare din această închisoare a blocurilor, către o comunitate de alegeri libere și piețe deschise.
Leave a Reply