LIMBAJUL: FUNCȚII ȘI DEZVOLTARE

Bun, hai să vorbim despre cel mai puternic instrument de control al realității pe care îl deții: limba. Nu e vorba doar despre a vorbi, ci despre sistemul de codare și manipulare a lumii care ne diferențiază de toate celelalte ființe și care a permis construcția civilizației. E un fenomen atât de integrat în viața ta încât devine invizibil, ca aerul. Dar aici intervine forța lui reală: limba nu doar descrie lumea, ea o modelează. E atât o unealtă de comunicare, cât și de construcție mentală.

1. FUNCȚIILE LIMBAJULUI – De ce este mai mult decât vorbitul

A. FUNCȚIA DE COMUNICARE (Instrumentul Social)
Gândește-te la ea ca la funcția WiFi a minții. Este funcția primară, cea mai evidentă: transmiterea de informații, idei, dorințe și emoții de la un individ la altul.

• Ce face de fapt? Permite coordonarea socială complexă. Fără ea, societatea umană nu ar fi putut depăși organizarea unei haite.
  • Exemplu concret: „Întâlnirea este la 3 în parc.” O simplă propoziție creează o coordonare perfectă între oameni care nu sunt prezenți fizic în același loc și moment.
• Nu este doar transmitere de fapte. Comunicăm pentru:
  • A construi și menține relații: „Ce mai faci?” e mai mult un semnal social decât o cercetare medicală.
  • A influența: Publicitatea, politica, rugămințile.
  • A exprima identitatea: Slangul, accentul, stilul tău verbal te plasează într-un grup.

B. FUNCȚIA DE GÂNDIRE (Instrumentul Cognitiv)
Gândește-te la ea ca la sistemul de operare al gândirii tale. Este funcția cea mai profundă: limba este mediul și instrumentul principal al gândirii conștiente, logicii, memoriei și rezolvării de probleme.

• Ce face de fapt?Structurează și facilitează procesele cognitive.
  1. Gândirea conceptuală: Categoriile și conceptele tale sunt delimitate și manipulate prin cuvinte. Exemplu: Conceptul de „corectitudine” nu există ca o entitate separată. Îl manipulăm prin limbaj, discutând despre el, comparându-l cu alte concepte.
  2. Memoria și elabotarea: Vorbim cu noi înșine (discurs intern) pentru a memora și a elabora informații. Exemplu: Când înveți, reformulezi în cuvintele tale. Când ești confuz, îți spui: „Stai, hai să văd pas cu pas…”
  3. Rezolvarea problemelor: Gândirea verbală te ajută să structurezi pașii. Exemplu: „Dacă fac A, atunci se va întâmpla B. Dar dacă fac C…”
• Ipoteza Sapir-Whorf (versiunea slabă): Limba pe care o vorbești influențează modul în care percepi și clasifici lumea, nu necesar modul în care gândești. Exemplu: În limba inuită există multe cuvinte pentru diferite tipuri de zăpadă (zăpadă căzândă, zăpadă compactă etc.). Un vorbitor nativ va discrima mai ușor aceste tipuri pentru că limba i-a oferit etichete clare.

C. FUNCȚIA DE REGLARE COMPORTAMENTALĂ (Instrumentul de Control)
Gândește-te la ea ca la sistemul de pilot automat și de instrucțiuni. Este funcția prin care limbajul dirijează și controlează comportamentul propriu (reglare intrapsihică) și al celorlalți (reglare interpsihică).

• Reglarea interpsihică (a celorlalți): Cea mai clară. Porunci, legi, reguli, cereri. Exemplu: „Opriți-vă la stop!” „Fă-ți tema!”
• Reglarea intrapsihică (a propriei persoane):CEA MAI IMPORTANTĂ pentru dezvoltarea personală. Este momentul în care internalizezi vocea părinților, a profesorilor, a societății și o folosești să te ghidezi singur.
  1. Faza externă: Copilul este controlat de instrucțiunile altora. „Mama a zis să nu ating fierulul.”
  2. Faza egocentrică (etapa de tranziție): Copilul vorbește cu voce tare pentru a-și dirija propriile acțiuni. „Acum desenez un copac. Pune frunzele.”
  3. Faza internă (Discursul intern): Vorbirea devine tăcută, transformându-se în gândire verbală, care ne ajută să ne planificăm, să ne controlăm impulsurile și să ne autodirijăm. Exemplu: Înainte să iei o decizie importantă, gândești: „Hai să cântăresc argumentele pro și contra.” Aceasta este reglarea internă prin limbaj.

Aceste trei funcții sunt ca un triunghi perfect. Comunicarea aduce cunoștințe și norme sociale. Gândirea le procesează și le integrează. Reglarea comportamentală (mai ales cea internă) pune în aplicare concluziile gândirii, bazate pe ceea ce am învățat prin comunicare.

2. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA OM

Acest proces nu este doar învățarea cuvintelor. Este o explozie a capacității cognitive, care urmează o secvență universală, practic imuabilă, pe care toți copiii sănătoși o parcurg.

ETAPELE DE DEZVOLTARE:

1. Perioada Prelingvistică (0-12 luni) – Pregătirea terenului.

• Plânsul Diferențiat: Primul „comunicat” – plânsul pentru foame e diferit de cel pentru durere.
• Borbolirea (~4-6 luni): Produce sunete universale („ba-ba”, „ga-ga”), chiar dacă sunt surde. Toți copiii din lume, indiferent de limbă, borbolesc la fel.
• Bâiguirea (~6-12 luni): Sunetele devin specifice limbii materne. Un copil român începe să spună „ta-ta”, unul arab „gha-gha”. Înțelege multe cuvinte înainte să le poată rosti.
• Un prim cuvânt (~12 luni): Adesea „mama”, „tata”, „dada”. Este etichetarea unui obiect/ persoană importantă.

2. Perioada Lingvistică (de la ~1 an încolo) – Explozia

• Faza Telegrafică (~18-24 luni): Propoziții scurte, fără cuvinte gramaticale, doar cuvinte cu sens (substantive, verbe). „Vrea lapte!” „Masina plecat.” Comunică idei complete, dar economic.
• Explozia Lexicală (~2 ani): Învață 5-10 cuvinte pe zi. Capacitatea de a generaliza reguli gramaticale duce la supraextensii („toate animalele cu blană sunt pisici”) și supraregulări („am făcut” în loc de „am făcut” – aplică regulile verbului regulat și la cele neregulate).
• Dobândirea Gramaticii Complexe (~3-5 ani): Învață structuri din ce în ce mai complexe: pluralul, timpurile verbale, propoziții subordonate. Devine un vorbitor competent.

MECANISMELE DE ÎNVĂȚARE: NATURĂ vs. ÎNGRIJIRE

• Teoria Behavioristă (Skinner – Învățarea prin asociere): Copilul învață prin imitare și întărire. Când zice „apa”, părinții se bucură și i-o aduc. Acest feedback pozitiv întărește comportamentul verbal.
• Teoria Nativistă (Chomsky – Pregătirea înnăscută): Argumentul cel mai puternic. Chomsky propune existența unui Dispozitiv de Dobândire a Limbajului (LAD) – o structură neuronală înnăscută care conține gramatica universală. Asta explică:
  • Viteza și uniformitatea dezvoltării în toate culturile.
  • Faptul că copiii produc propoziții pe care nu le-au auzit niciodată („Mama, fă-l să meargă!”).
  • Capacitatea de a supraregula („am mers” → „am mergut”), ceea ce arată că aplică reguli interne, nu doar imită.

Concluzie: Să-ți spun ceva grav:

Limbajul tău nu este doar un dicționar pe care îl porți în gât. Este mediul în care trăiește gândirea ta, sistemul de control al comportamentului tău și sâmburel civilizației umane. Fără funcția de gândire, am fi automate. Fără funcția de reglare (în special cea internă), am fi impulsivi. Fără comunicare, am fi izolați.

Dezvoltarea lui este o dăruire înnăscută, o pregătire biologică care așteaptă doar să fie alimentată de mediu. Un copil izolat nu va vorbi niciodată limba umană, pentru că, deși are hardware-ul (LAD), îi lipsește software-ul (expunerea la limbă).

Așadar, ai grijă de acest instrument suprem. Îngrijește-l prin lectură și conversații bogate. Fii conștient de puterea lui: cuvintele pe care ți le spui în gând îți modelează realitatea și-ți controlează acțiunile. Folosește-l cu precauție și creativitate, pentru că, literalmente, prin el te construiești pe tine însuți și lumea din jurul tău.