Propozițiile A și E: “Toți” și “Niciunul” – Generalii Grei ai Logicii

Bun, hai să vorbim despre cele două tipuri de propoziții care se comportă ca generalii unei armate: cele care comandă întreaga trupă și cele care exclud trupă din tabără.

Am învățat ce e o propoziție. Acum trebuie să le catalogăm. În logică, catalogarea nu e o chestiune birocratică, ci una strategică. Cum formulezi o afirmație determină cum o poți folosi în argumente. Cele mai puternice și mai periculoase propoziții sunt cele universale – pentru că vorbesc despre toată clasa dintr-un foc.

Astăzi ne concentrăm pe cei doi generali: A (de la Affirmo, “afirm” în latină) și E (de la nEgO, “neg” în latină).


1. Propoziția Universală AFIRMATIVĂ (Tipul A): “TOȚI SUNT”

Forma standard: Toți S sunt P.
(Undele S = Subiectul, P = Predicatul)

Traducere în română normală: Fiecare membru al clasei S aparține și clasei P. Nu există excepții.

Analogia perfectă: Legea gravitației. “Toate obiectele cu masă sunt atrase de alte obiecte cu masă.” Este o regulă universală în sistemul nostru.

Exemple din viața reală:

  • “Toți caii sunt mamifere.”
  • “Toate pătratele sunt patrulatere.”
  • “Toți oamenii sunt muritori.”
  • “Oricine a furat a comis o infracțiune.” (Aici, “oricine a furat” = toți S)

Cum o recunoști în vorbirea curentă: Căutați cuvintele toți, toate, orice, fiecare, niciun… nu este exceptat. Uneori e ascunsă: “Oamenii sunt muritori.” (înțelesul este universal: toți oamenii)


2. Propoziția Universală NEGATIVĂ (Tipul E): “NICIUNUL NU ESTE”

Forma standard: Niciun S nu este P.

Traducere în română normală: Niciun membru al clasei S nu este membru al clasei P. Nu există suprapunere. Excludere totală.

Analogia perfectă: Regula de incompatibilitate. “Niciun triunghi este pătrat.” În geometria euclidiană, cele două clase sunt complet separate.

Exemple din viața reală:

  • “Niciun om este perfect.”
  • “Niciun pește respiră cu plămânii.”
  • “Nicio lege justă nu este discriminatorie.”
  • “Niciun politician nu este absolut cinstit.” (O afirmație dură, dar universal-negativă).

Cum o recunoști în vorbirea curentă: Căutați niciun, nicio, nici una, niciodată, nimeni + forma negativă a verbului.


3. TRUCUL CRUCIAL: Distribuția Termenilor

Aici intrăm în zona avansată, dar esențială. Un termen este “distribuit” dacă propoziția vorbește despre TOȚI membrii clasei respective.

Hai să folosim diagrame Venn ca să VEDEM diferența.

Pentru Propoziția A: “Toți S sunt P.”

    ( P )     <<< Clasa Predicatului (P) este MARE
     (S)      <<< Clasa Subiectului (S) este mică, ÎN INTERIOR.
  • Subiectul (S): Este DISTRIBUIT. Propoziția vorbește despre TOȚI S. (Zona S este complet în P).
  • Predicatul (P): NU este distribuit. Propoziția NU spune nimic despre toți P. Spune doar că toți S sunt într-o parte din P. În diagramă, vezi că există zonă în P în afara lui S (alți P care nu sunt S).

Concluzie pentru A: S – DA distribuit / P – NU distribuit.

Pentru Propoziția E: “Niciun S nu este P.”

    ( S )       ( P )    <<< Două cercuri SEPARATE.
  • Subiectul (S): Este DISTRIBUIT. Propoziția exclude fiecare membru S din întreaga clasă P.
  • Predicatul (P): Este de asemenea DISTRIBUIT. Propoziția exclude fiecare membru P din întreaga clasă S. Excluderea este reciprocă.

Concluzie pentru E: S – DA distribuit / P – DA distribuit.

DE CE NE PĂSĂ? Pentru că regula cheie a silogismelor (raționamentele cu două premise și o concluzie) este: O concluzie nu poate avea un termen distribuit dacă acel termen nu a fost distribuit în premise. Dacă nu ții cont de distribuție, faci raționamente greșite.


4. Exercițiu: “Generalul” vs “Căpitanul”

Identifică tipul (A sau E) și analizează distribuția:

  1. “Toți dalmatienii sunt câini.”
    • Tip: A
    • S (dalmatieni): Distribuit? DA (vorbim despre toți dalmatienii).
    • P (câini): Distribuit? NU (nu vorbim despre toți câinii, ci doar despre cei care sunt dalmatieni).
  2. “Niciun dalmatian nu este pisică.”
    • Tip: E
    • S (dalmatieni): Distribuit? DA (niciun dalmatian, deci toți sunt excluși).
    • P (pisici): Distribuit? DA (excludem dalmatienii din toată clasa pisicilor).

5. CAPCANELE CELE MARI: Când “Toți” și “Niciunul” Ne Pacălesc

Capcana 1: Universalul Prea Larg (Generalizarea Pripită)

  • Exemplu greșit: “Am văzut doi adolescenți necivilizați. Toți adolescenții sunt necivilizați.”
  • Ce s-a întâmplat: S-a făcut saltul de la o observație asupra unor indivizi (câteva cazuri) la o propoziție universală (A) despre întreaga clasă. Este invalid!

Capcana 2: Universalul Absolut în Lumea Relativă

  • Exemplu problematic: “Niciun politician nu este de încredere.”
  • Analiza logică: E o propoziție validă de tip E. Problema este valoarea ei de adevăr. Este cu adevărat FALSĂ pentru că există (cel puțin) un politician de încredere. Dar oamenii o folosesc ca universală adevărată, ceea ce este o eroare factuală.

Capcana 3: Universalul Ascuns în Propoziții Particulară

  • “Câinii sunt animale.” Sună ca o simplă afirmație, dar în logică, în lipsa cuvintelor “unii” sau “cei mai mulți”, o tratăm ca universală: “Toți câinii sunt animale.” (A)

DE CE SUNT ATÂT DE IMPORTANTE A ȘI E?

  1. Sunt baza științei: Legile științifice tind să fie formulate ca propoziții universale. “Toate metalele se dilată la încălzire.” Fără acest “toate”, nu am putea face predicții.
  2. Structurează legile: Codurile de legi sunt pline de A și E. “Toți cetățenii au drepturi.” (A) / “Nimeni nu este deasupra legii.” (E)
  3. Sunt predilectele în discuțiile aprinse: Când vrei să fii dramatic sau convingător, apelezi la universale. “Toți politicienii sunt la fel!” / “Niciun om de afaceri nu este cinstit!”
    • Sarcina ta critică: Când auzi o universală, pune imediat întrebarea: “Chiar TOȚI? Chiar NICIUNUL? Există o singură excepție care să o distrugă?” O singură excepție transformă o universală într-o propoziție FALSĂ.

Concluzia finală:
Propozițiile A și E sunt cele mai puternice unelte din arsenalogic. A include, E exclude. Dar tocmai puterea lor le face și periculoase: o universală falsă este o bombă logică care distruge orice raționament construit pe ea.

Folosește-le cu grijă, verifică-le cu scepticism, și ai să devii invincibil în dezbateri. Pentru că știi că adevăratul punct slab al oricărui argument bazat pe “toți” sau “niciunul” este… excepția care le anulează pe amândouă.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *