Bun, hai să vorbim despre formula secretă care stă la baza a aproape orice argument serios care începe cu “Deci…”: SILOGISMUL. Dacă un raționament e o mașină, silogismul e motorul în V clasic, precis și puternic. L-am folosit de mii de ani pentru a demonstra lucruri, de la filozofie până la tribunale.
Silogismul e cel mai important tip de raționament mediat deductiv. El ia două propoziții pe care (speri) că le accepti, le combină într-un mod specific și dă naștere unei a treia propoziții pe care trebuie să o accepți dacă ai acceptat primele două.
Hai să desfacem motorul ăsta să vedem cum funcționează.
1. Ce este un Silogism? „Podul cu Trei Termeni”
Definiția simplă: Un silogism este un raționament deductiv compus din trei propoziții categorice: două premise și o concluzie, care implică în total trei termeni, fiecare apărând de două ori.
Structura de bază:
- Premisa Majoră: Prima premisă, care conține predicatul concluziei (P).
- Premisa Minoră: A doua premisă, care conține subiectul concluziei (S).
- Concluzia: Propoziția derivată, care leagă S de P.
Analogia perfectă: Un transfer bancar.
- Ai contul S (Socrate) și vrei să transferi la contul P (Muritor).
- Nu poți direct. Ai nevoie de un cont intermediar M (Om) care să aibă relații cu ambele.
- Premisa 1: Contul M (Om) este conectat la P (Muritor). (Toți oamenii sunt muritori.)
- Premisa 2: Contul S (Socrate) este conectat la M (Om). (Socrate este om.)
- Concluzia: Prin urmare, S (Socrate) este conectat la P (Muritor). (Socrate este muritor.)
Contul M este podul logic.
2. Termenii Silogismului: S, P și M (Cei Trei Mușchetari)
Într-un silogism sunt trei și numai trei termeni. Fiecare joacă un rol clar și apare de exact două ori.
A. TERMENUL MAJOR (P)
- Este predicatul concluziei.
- Apare în premisa majoră și în concluzie.
- Este cel mai “mare”, cel mai general concept în raport cu concluzia.
- Cum îl găsești? Uită-te la concluzie. Cuvântul care vine după “este”/”nu este” este P.
B. TERMENUL MINOR (S)
- Este subiectul concluziei.
- Apare în premisa minoră și în concluzie.
- Este termenul mai specific, mai particular.
- Cum îl găsești? Uită-te la concluzie. Cuvântul despre care se vorbește (înaintea verbului) este S.
C. TERMENUL MEDIU (M) – CHEIA TUTUROR
- Este termenul comun care apare în AMBELE premise, dar NU apare în concluzie.
- Este podul care face legătura între S și P.
- Funcția lui: Fără M, S și P nu s-ar putea conecta logic.
- Cum îl găsești? Găsește cuvântul care apare o dată în prima premisă și o dată în a doua premisă, dar dispare în concluzie.
3. Exemplu Disectat: Silogismul Clasic
Premisa Majoră: Toți oamenii (M) sunt muritori (P).
Premisa Minoră: Socrate (S) este om (M).
-------------------------------------------
Concluzia: Prin urmare, Socrate (S) este muritor (P).Analiza termenilor:
- Concluzia: “Socrate este muritor.”
- Termenul Minor (S) = Socrate
- Termenul Major (P) = muritor
- Termenul Mediu (M) = oamenii (om). Apare în ambele premise și dispare în concluzie.
Structura abstractă a acestui silogism:
Toți M sunt P.
S este M.
-----------
∴ S este P.(Simbolul ∴ înseamnă „prin urmare”)
4. FIGURILE SILOGISMULUI: Poziția Termenului Mediu
Aici intrăm în zona de strategie. Figura unui silogism este determinată de poziția Termenului Mediu (M) în premise. Poziția lui M poate fi de Subiect (S) sau Predicat (P) în fiecare premisă.
Sunt 4 figuri posibile, numerotate de la 1 la 4:
| Figura | Poziția lui M în Premisa Majoră | Poziția lui M în Premisa Minoră | Structura Abstractă |
|---|---|---|---|
| FIGURA I | Subiect (M este S) | Predicat (M este P) | M – P S – M ∴ S – P |
| FIGURA II | Predicat (M este P) | Predicat (M este P) | P – M S – M ∴ S – P |
| FIGURA III | Subiect (M este S) | Subiect (M este S) | M – P M – S ∴ S – P |
| FIGURA IV | Predicat (M este P) | Subiect (M este S) | P – M M – S ∴ S – P |
Exemple rapide pentru fiecare figură:
- Figura I (M-P / S-M): Exemplul clasic cu Socrate. Toți oamenii (M-S) sunt muritori (P). Socrate (S) este om (M-P). ∴ Socrate este muritor.
- Figura II (P-M / S-M): „Niciun erou (P) nu este laș (M). Unii oameni (S) sunt lași (M). ∴ Unii oameni nu sunt eroi.” (M este predicat în ambele premise).
- Figura III (M-P / M-S): „Toți delfinii (M-S) sunt mamifere (P). Toți delfinii (M-S) sunt animale marine (S). ∴ Unele animale marine (S) sunt mamifere (P).”
- Figura IV (P-M / M-S): „Toate pisicile (P) sunt animale (M). Toate animalele (M) sunt muritoare (S). ∴ Unele muritoare (S) sunt pisici (P).”
De ce contează figura? Pentru că validitatea unui silogism depinde și de figura lui. Există anumite reguli pe care trebuie să le respecte un silogism, iar unele reguli se aplică doar anumitor figuri. Figura ne spune cum este „cablarea” internă a argumentului.
5. Cum Identifici un Silogism (Ghid Pas cu Pas)
- Găsește concluzia. Ce încearcă să demonstreze? (De obicei după „prin urmare”, „deci”, „așadar”).
- Identifică S și P din concluzie. S = subiectul concluziei, P = predicatul concluziei.
- Găsește premisele. Celelalte două propoziții.
- Identifică Termenul Mediu (M). Cuvântul care apare în ambele premise dar nu și în concluzie.
- Determină figura. Uită-te la poziția lui M în fiecare premisă (este subiect sau predicat?). Compară cu tabelul celor 4 figuri.
Exercițiu rapid: Ce figură are acest silogism?
Toate păsările au pene. Pinguinul este pasăre. Deci pinguinul are pene.
- Concluzia: „Pinguinul (S) are pene (P).”
- Premise: „Toate păsările (M-S) au pene (P).” + „Pinguinul (S) este pasăre (M-P).”
- M = „păsările” / „pasăre”.
- Figura: M este Subiect în premisa majoră și Predicat în premisa minoră. → FIGURA I.
DE CE E SILOGISMUL ATÂT DE IMPORTANT? EL ESTE SCHELETUL DEMONSTRAȚIEI.
- Este FORMAL. Nu depinde de subiect, ci de structură. Dacă structura e corectă (validă) și premisele sunt adevărate, concluzia e garantată. Oprește disputele despre opinii și le transformă în verificări ale faptelor și ale structurii.
- Este TRANSPARENT. Poți să-l descompui și să-l verifici piesă cu piesă. Nu mai e magie neagră retorică.
- Este PRECIS. Te forțează să definești termenii (S, P, M) și să vezi exact cum se leagă.
- Este O BAZĂ pentru argumente complexe. Majoritatea argumentelor lungi sunt lanțuri de silogisme mici, unele ascunse.
Sfatul suprem: Data viitoare când auzi o concluzie trasă din două motive, încearcă să o reconstruiești ca pe un silogism. Găsește M (podul). Dacă nu poți găsi un termen comun care să apară în ambele premise și să lege S de P, atunci raționamentul are o problemă gravă structurală. Silogismul este detectorul tău de poduri logice rupte. Folosește-l cu încredere.
Leave a Reply